Get the Flash Player to see this rotator.

Hipertensiunea arteriala

 Bolile generate de stres sunt desigur o realitate. Printre acestea există câteva vedete: nevroza, depresia, atacul de panică ( acestea fiind reprezentative pentru sfera psihomentală). Cu toate acestea, există şi boli care se manifestă în corpul fizic deşi factorul cauzal se regăseşte tot în sfera psihomentală. Tensiunile psihice generate de stres se concretizează în corpul fizic iniţial prin contracturi musculare care sunt percepute ca o stare de permanentă încordare, moment în care sunt afectaţi atât muşchii striaţi (musculatura prin care ne menţinem postura corporală şi realizăm acţiuni volitive), cât şi muşchii netezi ( aceştia sunt muşchii din pereţii vaselor de sânge, prin care se realizează modificarea capacităţii acestora). Cu ajutorul muschilor netezi din peretele vaselor de sânge, se declansează un mecanism de reglare a cantităţii de sânge care circulă prin sistemul vascular: pe de o parte forţa inimii, care poate pompa o cantitate mai mare sau mai mică de sânge şi pe de cealaltă parte, tensiunea din peretele vasului de sânge, care cu toate că este subţire, prin musculatura pe care o are, opune o rezistenţă la forţa pe care o transmite inima prin fluxul sanguin. În condiţii de stres se ştie că inima bate mai tare, mai repede sau mai neregulat şi dacă aceste modificări persistă, tensiunea arterială creşte. Deasemenea, în condiţii de stres şi alimentaţie necorespunzătoare poate apare şi o creştere a tensiuni în peretele vaselor de sânge.

      În etio-patogeneza Hipertensiunii Arteriale sunt incriminaţi mai mulţi factori predispozanţi sau determinanţi printre care amintim: constituţia moştenită, factorii vasculari, regimul hipercaloric şi consumul excesiv de sare în alimentaţie. Unii din aceşti factori pot fi evitaţi sau minimizaţi în condiţiile menţinerii unui regim de viaţă echilibrat cu alimentaţie corectă, mişcare (sport) , practicarea constantă a unor metode de relaxare-regenerare care să permită corpului să se refacă. 
      Care este mecanismul de producere al tensiunii arteriale? Pe de o parte activitatea de pompă a inimii care trimite sangele în sistemul vascular cu fiecare contracţie a ventricolului stâng- din aceasta rezultă valoarea maximă a tensiunii, sau valoarea sistolică a tensiunii arteriale. Pe de altă parte fenomenul ce apare în timpul repaosului cardiac, când sângele ajunge în arteriolele din ţesuturile periferice, care au un tonus propriu şi astfel opun rezistenţă la curgere. Astfel, din acest fenomen rezultă valoarea minimă a tensiunii arteriale sau valoarea diastolică a tensiunii arteriale.
     Rezistenţa la curgere se explică , aşa cum am mai spus prin existenţa fibrelor musculare în pereţii sistemului arterial (acesta este format din aortă, artere mari, medii şi arteriole), aceste fibre musculare pot fi contractate sau relaxate, ele răspund la stimulii vegetativi deci sunt sub comanda sistemului nervos vegetativ. Sistemul vegetativ simpatic creşte valoarea tensiunii arteriale, iar sistemul vegetativ parasimpatic scade valoarea tensiunii arteriale. Reiese de aici că, statusul de contracţie sau de relaxare al patului vascular arterial creează un tonus bazal care dă valoarea tensiunii arteriale în mod curent.
      Valorile tensiunii arteriale variază cu diverse stări fiziologice sau patologice: digestie, efort, tensiunea produsă de stresul intelectual. Valorile tensiunii arteriale pot creşte separat. De exemplu, în cazul emoţiilor mari sau a efortului, creşte numai valoarea sistolică, pe când în situaţii de stres cronic apare creşterea valorii mici a tensiunii arteriale. În Hipertensiunea Arterială Esenţială, în marea majoritate a cazurilor, ambele valori sunt crescute.
       Desigur, descoperirea tensiunii arteriale cresute nu înseamană neapărat hipertensiune arterială permanentă (HTA). Unele creşteri pot fi trecătoare, datorită unei emotivităţii, a gustului pentru senzaţii tari, a consumului de cafea, Cola sau sare. În aceste situaţii, se spune că avem o tensiune oscilantă. 
        Stabilirea diagnosticului definitiv de HTA se face după 3-4 reexaminări succesive, la care se găsesc valori crescute.
        În peste 90% din cazuri, hipertensiunea arterială nu are o cauză evidentă şi este numită "Hipertensiune Arterială Esenţială” (boala hipertensivă). Mecanismul HTA a fost mult studiat şi au fost propuse mai multe ipoteze. Cea mai recunoscută este "teoria mozaicului", în care factorii predispozanţi sau determinanţi ar fi: ereditatea, factorii vasculari, stresul, stările emotive repetate, unele tulburări suprarenale, regimul hipercaloric, aportul excesiv de sare în alimentaţie. În restul de 10% din cazuri, HTA este considerată secundară şi ea este determinată de cauze renale, endocrine(feocromocitom, sindrom Cushing, boala Conn, hipertiroidism, acromegalie), metabolice (obezitate, hipercolesterolemie), cerebrale, congenitale, anomalii ale aortei, menopauză, medicaţie contraceptivă, consum de alcool, consum de droguri.
       HTA se manifestă în general după 30 de ani, cu un maximum de frecvenţă între 40 şi 50 de ani. Incidenţa este mai mare la femei, dar totusi, formele mai grave le fac bărbaţii. 
       Simptomele sunt foarte variate şi sunt în funcţie de: stadiul bolii, modul de reacţie al pacientului, asocierea cu alte boli (diabet zaharat, reumatism,etc), de tipul de HTA secundara sau HTA esenţială. Cele mai cunoscute simptome sunt: cefaleea (durerea de cap ), uneori mai intense dimineaţa, vertijul(ameţeala), acufene(ţiuiturile sau vâjâielile din urechi), epistaxis (hemoragie nazală) senzaţia de degete amorţite, apariţia de puncte luminoase sau negre în câmpul vizual. 
      Se consideră hipertensiune, creşterea presiunii maxime (sistolică), peste 140 şi a celei minime (diastolică), peste 90. 
      Redăm mai jos stadilazarea propusa de OMS.
      Clasificarea hipertensiunii bazată pe criteriul cantitativ (dupa OMS):
Hipertensiunea arterială optimă: Valoarea sistolică: < 120. Valoarea diastolică:< 80.
Normală: Valoarea sistolică: 120-129. Valoarea diastolică: 80-84.
Normal înaltă: Valoarea sistolică: 130-139. Valoarea diastolică: 85-89.
HTA grad I (uşoară): Valoarea sistolică: 140-159. Valoarea diastolică: 90-99.
HTA grad II (moderată): Valoarea sistolică: 160-179. Valoarea diastolică:100-109.
HTA grad III (severă): Valoarea sistolică: ≥180. Valoarea diastolică:≥110.
HTA sistolică izolată: Valoarea sistolică: ≥140. Valoarea diastolică:< 90.
       După Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.), stadializarea din punct de vedere evolutiv al hipertensiunii arteriale esenţiale:
- stadiul I : presiunea sanguină crescută, fără semne de alterare organică a aparatului cardio-vascular.
- stadiul II : presiunea arterială crescută, cu hipertrofie cardio-vasculară, dar fără alte semne de leziuni organice.
- stadiul al III-lea: presiune arterială crescută, cu leziuni de organ, datorită hipertensiunii arteriale. 
       Sunt cunoscute următoarele complicaţii ale HTA esenţiale în cazul în care aceasta este netratată : cardiopatia ischemică, infarctul de miocard, accidentele vasculare cerebrale, agravarea aterosclerozei, stenoze ale arterelor carotide sau arterelor membrelor inferioare (arterite), retinopatia hipertensivă, nefropatia hipertensivă, etc. În fapt în HTA cronică sunt afectate toate organele deoarece în timp se instalează un tonus bazal arteriolar crescut.
        50% din bolnavii hipertensivi au cardiopatie ischemică. Studiile epidemiologice arată că 2% din hipertensivi mor printr-o afecţiune cardiacă şi 20% din cazuri, prin accident vascular cerebral. 
         Tratamentul fitoterapic al HTA este bine reprezentat, există multe plante valoroase care ajută la reglarea hipertensiunii arteriale; însă este bine să fie făcut din timp şi să fie administrat în mod consecvent pentru a avea rezultate rapide şi stabile în timp.   
         Plantele cu efect hipotensor(care scad tensiunea) autohtone sunt: păducelul(Crataegus Oxyacantha), traista ciobanului(Capsella Bursa Pastoris), vâscul(viscum album), talpa gâştei(Leonorus cardiaca), captalanul,roiniţa(Melissa off.), etc. Aceste plante au efecte cardiotonice, antiaritmice, vasodilatatoare, sedative şi relaxante. Dintre plantele străine, care scad tensiunea arterială, amintim arjuna(Terminalia Arjuna), care în Ayurveda este numit "protectorul inimii".
         Există şi plante cum este ginsengul(Panax Ginseng) şi trandafirul(Rosa Centifollia, Rosa Damascena) care, alături de alte actiuni, reglează si tensiunea arterială, acestea sunt plante numite adaptogene, plante care te ajută să te adaptezi la stress.
         O plantă foarte cunoscută, care se găseste din belsug în România, o plantă emblemă pentru România, care printre alte efecte terapeutice importante, îl detine sip e cel hipotensor, este Brânca Ursului(Heracleum Sphondylium), care poate fi folosită în cure alternative cu preparatele pe bază de păducel. Brînca Ursului este deasemenea eficientă in situatia în care exită un fond de oboselă cronică pe care s-a suprapus HTA, pentru că este o plantă cu actiune revigorantă, regenerativă, deosebit de eficientă. 

          Iată câteva recomandări de produse antihipertensive eficiente:
reglator al tensiunii - amestec de tincturi : care poate fi folosit 3x1linguriţă /zi diluat în apă
reglatore al tensiunii - comprimate : 3x1 cp/zi
tonic cardiac - comprimate : 3x1cp/zi
           Curele se fac cu acelaşi preparat timp de 3 luni şi apoi se alternează cu un alt preparat antihipertensiv(de ex. Brânca Ursului-comprimate 3x1cp/zi). Trebuie neapărat ţinut seama că în tratamentul HTA este nevoie de continuitate. 
           Tratamentul fitoterapic al HTA poate fi administarat şi simultan cu tratamentul alopat recomandat de cardiolog, cu specificaţia că dozele de medicaţie alopată se ajustează, se scad pe masură ce valorile TA revin la normal.
           În cadrul tratamentului HTA trebuie să se acorde o deosebită atenţie regimului alimentar : trebuie redus considerabil consumul de sare, de grăsimi animale, de carne, de alcool şi de condimente foarte iuţi (ardei, piper).
          Nivelele ridicate de stres pot fi înlăturate printr-o relaxare eficientă. Vă recomand relaxarea pe muzică lentă, o meloterapie receptivă, care să vă pătrundă profund şi să vă relaxeze întreaga fiinţă. Această metodă ar trebui realizată zilnic, cel puţin o dată pe zi. Cel mai bine este să faceţi relaxări dese, cam din 2 în 2 ore pentru a preveni încordarea. Deasemenea vă recomand să păstraţi o stare psihoemoţională pozitivă, optimistă, să eliminaţi grijile inutile, furia şi frustrările de orice fel.
           Un alt remediu miraculos este natura. Faceţi plimbări, alergaţi uşor, înnotaţi, schiaţi, totul într-o manieră relaxată, "de plăcere" cum se spune şi nu neapărat de performanţă. Eliminarea sedentarismului este un punct câştigat în bătălia cu bolile cronice.
           Mai există o modalitate de reglare a TA, o reglare energetică, pe care o puteţi realiza prin parctica gimnasticii psihosomatice-posturi corporale yoga- care vor readuce treptat valorile TA la normal şi mai mult de atât vă vor ajuta să eliminaţi tensiunea cauzată de stres.
 
            În final, vă doresc multă sănătate, o viaţă plină de realizări minunate fără tensiune!

DV

|
 

Comentarii

Nu exista nici un comentariu


 

Adauga un comentariu

Nume*


Email* (nu va aparea pe site)


Comentariu*


Introduceti codul din imagine*

captcha_img reload image

(campurile marcate cu * sunt obligatorii)