Get the Flash Player to see this rotator.

Prevenirea afectiunilor virale

Trecerea de la anotimpul pitta (cald) la anotimpul vata (rece) se face, aşa cum menţionează Ayurveda, la mijlocul lunii octombrie. Această intrare în sezonul rece necesită o adaptare a organismului la temperaturi din ce în ce mai scăzute; în plus, clima capricioasă, cu variaţii mari de temperatură, pune de multe ori în dificultate sistemul de apărare imunitară al organismului, ceea ce duce la declanşarea în lanţ a epidemiilor virale.

Capacitatea de adaptare a organismului la aceste variaţii climatice ţine de adaptabilitatea şi de flexibilitatea noastră. Sunt mai multe niveluri pe care se desfăşoară această capacitate de adaptare: mental şi emoţional, energetic şi fizic. Este bine să acordăm importanţa principală planului mental şi celui emoţional, deoarece cauzele bolilor vin de acolo, progresiv, boala coboară apoi către planul energetic şi doar în ultimul rând se manifestă fizic.

O capacitate de apărare eficientă contra invaziilor virale este dată în primul rând de un mental eficient, care ştie să se concentreze pe gândurile pure, optimiste, benefice. Sentimente cum ar fi furia, mânia, îngrijorarea sau tristeţea, consumă energia organismului, ne devitalizează şi, în acelaşi timp, conduc la scăderea numărului de globule albe, influenţând în acest fel şi imunitatea. Dacă acţionăm rapid şi corectăm starea mental-emoţională, sănătatea noastră se va menţine sau va reveni foarte rapid la normal. Dacă nu intervenim imediat, modificările din organism vor fi mai mari şi revenirea la normal va fi mai îndelungată.

Imunitatea (termenul provine din latinescul „immunitas” care înseamnă „scutire”) este capacitatea organismului uman de a opune rezistenţă factorilor agresori externi. Şi cel mai adesea, ne referim la microbi (bacterii, viruşi, ciuperci) ca fiind factori agresori externi.

Imunitatea este funcţia prin care ne menţinem sănătatea şi vigoarea. Ea poate fi naturală sau dobândită.

Imunitatea naturală este o însuşire ereditară a organismului, care se manifestă prin rezistenţa lui la anumite afecţiuni, boli sau agenţi patogeni. Se păstrează pe parcursul întregii vieţi. Organismul posedă mai multe mijloace de apărare împotriva infecţiilor şi a substanţelor străine. De exemplu, pielea sănătoasă împiedică pătrunderea microbilor, ţesuturile glandulare din mucoasele respiratorii şi digestive, elimină secreţii cu proprietăţi bactericide (există ‘anticorpi de mucoasă’ care omoară microbii). Microbii ajunşi în ţesuturi sunt distruşi în sânge prin fagocitoză, de către leucocitele polimorfonucleare, care reprezintă prima linie de apărare. După un timp de contact cu microbii, limfocitele încep să producă anticorpi care dau imunitatea specifică organismului, imunitate care se păstrează pe viaţă. Omul posedă o imunitate naturală faţă de majoritatea microbilor din mediul ambient.

Imunitatea dobândită apare atunci când organismul posedă anticorpi pentru o anumită boală, pentru că a făcut boala respectivă (copii mici de exemplu, se îmbolnăvesc mai des decât adulţii). Tot o formă de imunitate dobîndită este şi cea obţinută prin vaccinare, în acest caz, producerea de anticorpi este generată de către anumite substanţe care provin din germeni sau chiar de germenii omorâţi care sunt introduşi în vaccin. În cazul vaccinării, pot apărea reacţii secundare şi nu toţi cei care primesc vaccinul devin imuni.

Foarte important de ştiut este că, scăderea imunităţii este o formă de scădere a vitalităţii, de fapt este ultima linie de apărare a organismului. Vitalul scade până când, în final, ‘pică’ şi imunitatea. În anotimpul rece, în mod special, organismul nostru este supus unor presiuni externe mai mari (ger, vânt, viscol) dar şi unor presiuni interne (alimentaţie cu prea puţine fructe şi legume), ceea ce duce la o scădere a cantiţătii de vitamine, minerale şi alte substanţe biologic active din organism.

Este de preferat să avem o imunitate înalt calitativă, o imunitate de performanţă !! Pe care o putem obţine printr-o alimentaţie sănătoasă, la care este bine să adăugăm consumul preventiv de plante (suplimente naturale).

Ca prime măsuri de prevenire a infecţiilor virale (transmiterea fiind aeriană) recomand:
-- curăţarea căilor nazale şi a gâtului cu soluţii hipertone de apă sărată (sau amaroli) care se va trage pe nas, sau cu care se va face gargară, pentru a elimina toate impurităţile reţinute de mucoasa nazală sau faringiană (resturi de particule de praf, alergeni, microbi, celule moarte, etc).
-- evitarea unei atmosfere uscate în cameră, care va conduce la uscarea mucoaselor respiratorii şi implicit la scăderea imunităţii locale, cu amplificarea invaziei virale.
-- ventilaţia pulmonară cât mai amplă (respiraţi conştient şi mai ales respiraţi un aer de calitate), faceţi plimbări în zone nepoluate, cu aer curat, ozonat.
-- evitarea aglomerărilor umane (piaţă, autobuz, magazine, etc).
-- practica aromoterapiei inhalatorii în încăperile în care locuim. Aromoterapia este o terapie complementară bazată pe prevenirea şi tratarea afecţiunilor cu ajutorul uleiurilor volatile. Acestea mai sunt cunoscute şi ca uleiuri esenţiale, deoarece ele conţin esenţa unei plante. Pot fi extrase din rădăcini, seminţe, scoarţă, frunze. Proprietăţile bactericide şi antimicrobiene ale uleiurilor aromatice se manifestă nu numai în exteriorul organismului, ci şi în interiorul acestuia. Lampa sau candela odorantă, este cel mai cunoscut mod de folosire; se foloseşte pentru a aromatiza camera, pentru a genera o stare de spirit pozitivă, tonică, de relaxare, dar şi pentru efectul de prevenire sau stopare a infecţiilor, prin distrugerea microbilor de pe mucoasele respiratorii şi prin creşterea imunitaţii locale. Pentru aceasta, se pune apă călduţă în farfuria candelei, se adaugă 3, 5 sau 10 picături de ulei volatil şi se aprinde lumânarea. Se va avea grijă ca atâta timp cât lumânarea este aprinsă, farfurioara să nu rămână fără apă. Nu se recomandă folosirea candelelor în camerele cu copii mici nesupravegheaţi, deoarece se pot accidenta. Există şi posibilitatea administrării interne a uleiurilor volatile, în miere, dar pentru aceasta trebuie cerut sfatul medicului fitoterapeut. Atenţie! uleiurile volatile sunt contraindicate în cazuri de alergii specifice. *** Şoferii pot să facă aromoterapie chiar în maşină, când şofează: în grilajul de la aerisirea plasată pe bordul maşinii se pune o batistă de hârtie, pe care se aplică câteva picături de ulei volatil, se porneşte apoi aerisirea şi aerul va antrena particulele active; astfel, atât în interiorul maşinii cât şi în căile aeriene, aerul va fi dezinfectat !!!

Uleiuri volatile recomandate pentru prevenirea şi tratarea infecţiilor virale: tea tree, cimbru, brad, eucalipt, anason, fenicul, pin, busuioc, mentă, cedru, rozmarin, roiniţă.

În ceea ce priveşte alimentaţia, recomand:
-- evitaţi consumul excesiv de sare, zahăr, prăjeli, afumături, conserve, băuturi acidulate, alimente superafinate (pateuri, napolitane, snacks-uri, etc). Şi bineînţeles, fără carne, alcool, cafea şi tutun.
-- consumaţi miere de albine în loc de zahăr alb rafinat. Mierea are un conţinut mare de zaharuri şi substanţe minerale, vitamine, enzime şi acizi organici. Poate fi folosită pentru îndulcirea ceaiului, dar şi ca suport în administrarea internă a plantelor şi a uleiurilor volatile (este însă contraindicată în diabet şi obezitate).
-- consumaţi polen, este o sursă de proteină vegetală de cea mai bună calitate, conţine aminoacizi esenţiali şi neesenţiali, vitamine, hormoni, enzime. Organismul foloseşte polenul foarte uşor în sinteza de proteine necesară fabricării anticorpilor. Se foloseşte în cantitate de 1-3 linguriţe / zi; administrarea se poate face sublingual (pentru cei care prezintă sensibilitate gastrică) treptat, începând cu 1 vârf de linguriţă/ zi şi crescând apoi.
-- folosiţi lăptişor de matcă: este o substanţă secretată de glandele hipofaringiene ale albinelor şi este destinată hrănirii larvelor tinere şi a mătcilor adulte. El este folosit la hrănirea acestora imediat ce este secretat şi nu este niciodată stocat; este hrana reginei albinelor, ea se hrăneşte exclusiv cu această comoară naturală şi trăieşte aproximativ 5 ani, în timp ce fiicele ei au în medie, o durată de viaţă de 45 de zile. Administrare: 1 fiolă sau 2 - 3 drajeuri / zi (se sug).

ATENŢIE, mai ales în cazul produselor apicole, la ALERGII (nu se folosesc în caz de alergie specifică).

-- Ceapa si Usturoiul. Introducerea cu regularitate a usturoiului şi a cepei în alimentaţie ajută la creşterea rezistenţei faţă de agresiuni microbiene şi virotice, atât în general, cât şi la nivelul tubului digestiv şi al căilor respiratorii. Aceste efecte sunt generate de cele peste 200 de substanţe active pe care le conţin: vitamine, minerale, aminoacizi, enzime. Deosebit de activi sunt cei 70 de compuşi ce au în structura lor sulf. Principalul component activ al usturoiului este alicina, substanţă cu un puternic efect antibiotic. Acest compus rezultă în urma acţiunii unei enzime – alinaza - asupra alinei din compoziţia plantei. De asemenea, este demn de remarcat şi conţinutul apreciabil de seleniu din usturoi.
-- consumaţi fructe şi legume sub formă de suc, salată sau preparate termic, ca principal sortiment alimentar. Sunt foarte necesare pentru conţinutul lor în stimulenţi imunitari valoroşi: vitamina C şi vitamina A (provitamina A), seleniu, zinc, care sunt extrem de importante în cazul infecţiilor virale; legumele şi fructele mai conţin şi vitamine B, E, F, K şi alte minerale.
-- Vitamina C: savantul laureat al Premiului Nobel, Linus Pauling, a demonstrat că vitamina C se poate administra profilactic şi terapeutic în numeroase boli, de la banalul guturai, până la cancer, ea este unul dintre cei mai puternici antioxidanţi naturali. Este obţinută din surse naturale - atât din zarzavaturi, cât şi din fructe: citrice, măceşe, cătină, amalaki, kiwi, cireşe, vişine. Trebuie menţionat aici că nu toate fructele acre conţin multă vitamină C ! Gustul acru este dat de acidul citric pe care îl conţin în cantitate mare.
-- Vitamina A: în alimentaţie o găsim sub formă de provitamină A (carotenoizi); sursele din care o putem lua sunt: fructe şi legume verzi, galbene (lămâi, grapefruit, ardei) sau portocalii (mango, portocale, morcovi, cătină, mere), ele conţin de fapt carotenoide, care se transformă parţial în vitamina A în organism. Alte surse: gălbenuş de ou, lapte integral şi produse lactate nedegresate (unt, smântână).

Ambele vitamine sunt sensibile la prelucrarea termica a alimentelor, daca totuşi alimentele trebuiesc fierte in vase acoperite cu capac.

-- Vitamina E: grupează 4 substanţe denumite tocoferoli: alfa-tocoferolul (cel mai activ), beta-tocoferolul şi gamma-tocoferolul (care au o activitate vitaminica mai redusă) şi delta-tocoferolul (practic inactiv). Are rol în menţinerea imunităţii la nivel înalt. O găsim în fructe (cătină, avocado), seminţe oleaginoase (nuci, alune, seminţe de floarea soarelui, etc) şi în legume (ţelină).
Vitamina E este liposolubilă şi indispensabilă unei bune stabilizări a membranelor celulare, menţinerii activităţii unor enzime, agregării plachetelor sangvine şi protecţiei globulelor roşii împotriva substanţelor oxidante (radicali liberi, de exemplu). Vitamina E încetineşte îmbătrânirea celulelor şi previne apariţia bolilor coronariene.
-- Seleniul şi Zincul sunt oligoelemente extrem de valoroase în menţinerea imunităţii la cote înalte. Surse naturale de Zinc: gălbenuşul de ou crud (3,8 mg/100g); germenii de secară (20,8 mg/100 g), germenii şi tărâţele de grâu (12-13 mg/100 g); leguminoasele şi seminţele oleaginoase (între 10 mg-2,64 mg/ 100 g). Surse naturale de Seleniu: nuca de cocos (810 microgr/100 g); seminţele oleaginoase (arahide, fistic, alune, nuci, migdale), majoritatea fructelor conţin între 6,4-1,5 microgr/100 g; leguminoasele (fasole, soia, linte) conţin 19-9 microgr/ 100 g.

Ca să ne menţinem sau să revenim la o imunitate performantă, pe lângă alimentaţia sănătoasă, este bine să consumăm preventiv sau terapeutic, plante (ca atare, sau sub formă de suplimente naturale). Ne vom adresa astfel, FITOTERAPIEI şi vom alege plantele în funcţie de stadiul de îmbolnăvire în care ne aflăm:
1. răceală comună (ne curg nasul, ochii, tuşim usor, sec): în acest stadiu am acumulat energii reci în exces şi trebuie să luăm plante fierbinţi, încălzitoare, pentru a contrabalansa recele.
2. infecţia virală (stare generală alterată, astenie marcantă, dureri musculare, febră, tuse rebelă, lipsa poftei de mîncare); în acest stadiu este bine sa luăm plante imunostimulente si antivirale.
3. suprainfecţia bacteriană (tusea devine productivă, febra persistă; simptomele vor varia în funcţie de localizarea infecţiei: pulmonar, sinusal, faringian,etc); în acest stadiu este bine sa luăm plante imunostimulente si antimicrobiene.

Plante incălzitoare: angelică(angelica arhangellica), busuioc( occimum basilicum), cuişoare(eugenia carryophillata), ghimbir(zingiber off), măghiran(majorana hortense), scorţişoară(cinnamomum zeylanicum ), piper(piper nigrum), tejapata(cinamonum tamala), kankola(piper kubeba). *(unele dintre ele se regăsesc în preparatul ANTIGRIP - tinctură sau comprimate).

Plante imunostimulente, antivirale si antimicrobiene: echinacea(echinaccea purpureea), astragalus(astrgalus membranaceus), iarbă mare(inula helenium ), cimbru(thymus vulgaris), cimbrişor(thymus serpyllum), ganoderma(ganoderma lucidum), lemn dulce(glycyrrhiza glabra), gheara mâţei, roiniţa(melissa off), tea tree(malaleuca alternifolia), turmeric(curcuma longa), sâmburi de struguri (ulei)(vittis vinifera), usturoi(allium sativum), vidanga(embelia ribes), zeolit (un mineral), lemnul-domnului(artemisia abrotanum), bhringaraj(eclipta alba), pippali(piper longum). *(unele dintre ele se regăsesc în preparatele: ANTIVIRAL – comprimate, IMUNOSTIMULENT – tinctură, FARINGOPLANT – comprimate, GANODERMAX – comprimate, GANOZHEOLYTH – comprimate, ECHINACEA – comprimate şi tinctură)

Plante tonice respiratorii, antitusive, expectorante şi bronhodilatatoare: brad(abies alba), pin(pinus silvaticis), eucalipt(eucalyptus globulus), bala(sida cordifolium), mahabala(sida rombifolium), atibala(ablution indicum), nagabala(grewia hirsuta), anason(pimpinella anisum), fenicul(foeniculum vulgare), busuioc(occimum basilicum), mentă(menta piperita), roiniţă(melissa off).*(unele dintre ele se găsesc în sub formă de ulei volatil în comprimatele RESPIRAL, RESPIRAL forte, CALMOTUSIN)

Plante antiinflamatoare, antitermice, diaforetice: scoarţa de salcie(salix alba), cretuşca(filipendula ulmaria), soc(sambucus nigra) - flori, aparajita(clitoria ternateea), brahmi(centella asiatica), musta(ciperus rotundus), eucalipt(eucalyptus globulus) (uleivolatil), camforul (ulei volatil), salvia(salvia off), jivanti(holostemma adakodiem), gotu-cola(centella asiatica sau (brahmi), vasa( adathoda vasica), kamala(nelumbo nucifera), dhataki, katurohini (picrorhiza kurroa). *(unele dintre se regăsesc în produsul FEBRIFUG – tinctură şi comprimate)

Plante vitaminizante şi mineralizante: cătina(hipophae rhamnoides), coada calului(equisetum arvense), urzica(urtica dioica), sovârvul(origanum vulgare), sringataka(trapa bispinosa), ashwagandha(wthania somnifera), lofantus(lofphantus anisatus), jivanti(holostemma adakodiem). *(unele dintre ele se regăsesc în preparatele ANTIASTENIC - comprimate, C NATURAL - comprimate, B NATURAL- comprimate, CĂTINOVIT - tinctură, SPIRULINĂ CU CĂTINĂ - comprimate)

Plante vitalizante generale: cătina(hipophae rhamnoides), brânca ursului(heracleum sphondylium), năpraznicul(geraniun robertianum), ginseng-ul(eleuteroccus senticosus), macca(lepidium meyenii), spirulina(spirulina platensis), seminţele de mărar(anethum graveolens), ashwaghandha(withania somnifera), lofantus(lophantus anisatus), vidari(pueraria lobata sau pueraria tuberosa) (pentru femei), shatawari, gokru(tribulus terrestris) (pentru bărbaţi), talamuli(curculigo orhioides), nagabala(grewia hirsuta), bilva(aegle marmelos). Drojdia este şi ea un vitalizant general. *(unele dintre ele se regăsesc în produsele GINSENG - comprimate, GINSENGMAX - comprimate, SPIRULINĂ CU CĂTINĂ - comprimate, MACCA - comprimate, DROJDIE - comprimate, B NATURAL- comprimate, MĂRAR- comprimate).

|
 

Comentarii

Nu exista nici un comentariu


 

Adauga un comentariu

Nume*


Email* (nu va aparea pe site)


Comentariu*


Introduceti codul din imagine*

captcha_img reload image

(campurile marcate cu * sunt obligatorii)

Medicina traditionala