Get the Flash Player to see this rotator.

Regenerarea ficatului si stimularea imunitatii in afectiunile hepatice

     

         Regenerarea  ficatului este descrisa literar de una dintre cele mai frumoase legende "Mitul lui Prometeu" din ciclul „Legendele Olimpului”. Prometeu a fost un titan care a îndraznit să fure focul din lumea zeilor si să îl aducă oamenilor, pentru aceasta Zeus,stăpânul zeilor l-a inlantuit pe o stâncă înaltă în Caucaz si îsi trimetea în fiecare zi vulturul să îi manânce ficatul, care apoi noaptea se regenera. Acest mit stravechi este sustinut de către realitatea anatomo-fiziologică a organismului, în sensul în care ficatul are o mare capacitate de regenerare, dar uneori această capacitatate este depasită cănd organismul se confruntă cu boli grave cronice.
         Ficatul, pozitionat in zona superioara a cavitatii abdominale, pe partea dreapta, poate fi considerat cel mai voluminos organ abdominal. Ficatul este un organ glandular care îndeplineste multe functii importante in organism:  
 

                          

 

          În primul rând voi prezenta pe scurt anatomia ficatului, pentru ca structurarea particulara a aceastuia sustine si regenerarea lui rapida.Ficatul are in medie 1200-1500g, (este cel mai greu viscer) si este format din doi lobi (drept si stang) separati prin ligamentul falciform. Tesutul hepatic este format din benzi de celule hepatice, legate intre ele, cuprinse intr-o retea de vase sanguine mici. Intre aceste siruri de celule hepatice se formeaza sistemul de canalicule biliare prin care se scurge fluidul biliar. 
Bila este secretată de celulele hepatice în mod continuu în cantitate de aprox 800-1000 ml/24 ore, ea se formeaza in canaliculele intercelulare hepatice si ajunge prin ductele biliare în vezica biliara, unde se depoziteaza, este concentrata si apoi este eliminată intermitent în timpul digestiei, în functie de orarul meselor. Rolul secretiei biliare este dublu:
         1. Cale de eliminare: a unor produsi finali de metabolism (pigmenti biliari), excesului lipidic (colesterol), a unor substante exogene (medicamente, droguri, coloranti, substante de contrast)
         2. Digestiv- participă la digestia si absorbtia lipidelor, si a vitaminelor liposolubile.
         Reteaua de vase de sange din ficat provine din doua mari teritorii vasculare: nutritiv si functional:

         -teritoriul nutritiv reprezinta aprox. 25% din fluxul sanguin hepatic; sângele este adus prin artera hepatica. În acest mod ficatul este hrănit, asa cum sunt hrănite prin sistemul sanguine toate organele si tesuturile corpului. Circulatia venoasă complementară este constituită din venele hepatice, care se varsă în vena cavă inferioară.

          -teritoriul functional cuprinde aprox. 75% din fluxul sanguin hepatic; acest sânge provine din circulatia portă. Prin vena portă este adus sânge de la nivel intestinal, in care s-au transferat substantele hrănitoare provenite din procesul digestiei alimentare. Din acest sange de provenienta portală în ficat sunt extrase materiile prime pentru a fi sintetizate toate proteinele necesare corpului nostru. De aceea ficatului I se mai spune si “uzina organismului”. Ficatul este învelit de o capsulă conjuctivă cu septuri ce separă parenchimul hepatic conform distributiei vaselor de sânge. Prin repartizarea aproape geometrică a retelelor vasculare în ficat se delimitază zone numite “lobului hepatici”. Acestia sunt unitătile functionale ale ficatului si au o mare importanta în regenerarea fiactului, acesta refacându-si structura pe acest model. Cand apare transformarea cirotică această arhitectura de mare complexitate se distruge, ficatul nu se mai poate reface si apar consecinte patologice vasculare si toxice: acumularea de amoniac si varice esofagiene, prin ruperea cărora sunt generate hemoragii care pun în pericol viata.

      

                         

           


              Ficatul are mai multe functii


         1.  Functia hematopietică -produce elemente necesare sangelui(specifică vietii intrauterine).
         2.  Functia termogenetică- ficatul este organul care produce cea mai mare cantitate de caldura din organism, în timpul derulării proceselor metabolice.
         3.  Functia de mentinere a echilibrului hidro-electrolitic-ajută la reglarea cantitătii de apă si săruri minerale(ficatul este un mare rezervor de sânge, el poate deveni cu aproximativ 500-700g, mai greu din cauza sângelui pe care il contine)
         4.  Functia de depozit de : fier, vitamine, minerale.
         5.  Functia de producere si excretie a bilei.
         6.  Functia de apărare(antimicrobiană) si de detoxifiere (atât pentru substante exogene: medicamente, droguri, coloranti, substante chimice diverse cât si pentru substante provenite din propriul corp) 
         7.  Functia metabolică-ficatul are rol in metabolismul: glucidic (zaharurilor) , lipidic(grăsimilor), protidic(proteinelor).
            

          Aceste multiple activitati hepatice solicitã aproximativ 12% din consumul general de oxigen al organismului. Este evident că ficatul are o muncă grea de făcut zilnic si noi chiar putem să îi acordăm o mînă de ajutor în sensul sustinerii lui cu plante medicinale potrivite. Aceste plante vor putea să ajute la regenerarea ficatului inainte ca boala să se instaleze. Se stie că bolile cronice de ficat duc în timp la un proces de degenerare fibroasă care este numită uzual ciroză.
          Să vedem in continuare câteva din bolile cele mai frecvente ale ficatului. 
Afectiunile ficatului pot fi de gravitate medie dar uneori se pot sfârsi cu insuficientă hepatică. Simptomele cele mai cunoscute care ne semnalează o afectiune hepatică sunt: inapetenta, greata, senzatia de oboseala marcată, icterul(gălbenarea), urină inchisă la culoare, etc. Aceste simptome sunt comune celor mai multe dintre îmbolnăvirile heapatice dar în unele situatii pot apare si alte simptome.
               

          Bolile ficatului sunt denumite generic hepatite si pot fi determinate de mai multe cauze


- metabolice si un exemplu frecvent este depunerea de grăsime in ficat (steatoză hepatică)
- parazitare: infectii cu amoebe, echinococ, schistosoma, giardia, etc
- virale: hepatite A,B,C,D
- maligne: cancer hepatic sau metastaze ale altor malignităti.
- toxice: produse de diverse substante, cea mai cunoscuta fiind hepatita etanolică (alcoolică) si cea medicamentoasă.
          Cele mai dificil de vindecat forme de hepatită sunt: cele toxice când nu se întrerupe adminstratrea respectivei substante(pacientul continuă sa ia un medicament care îi daunează sau continuă să consume alcool) si bineînteles hepatitele virale B si C. Hepatita virală A este o boală care de obicei evoluează în epidemii alimentare si se vindeca fară urmări, dar hepatitele virale B si C sunt boli mai severe care de regulă se cronicizează si chiar să degenereze în ciroză. 
Virusurile hepatice B si C se transmit cel mai frecvent prin sânge(injectie, transfuzie, tratament stomatologic, manichiură) dar si prin alte fluide corporale: lacrimi, salivă, spermă (se poate transmite sexual sau în contact familial prin obiecte de folosintă comună). În timpul evolutiei unei afectiuni hepatice se pot face mai multe tipuri de tatamente si pentru ficat plantele sunt aliati valorosi.
        

       Voi prezenta în continuare câteva  modalitătile de tratament natural al acestor afectiuni.

        Desigur că în primul rând trebuie mentionată dieta care este foarte importantă; deci se recomandă alimentele cât mai naturale, fară grasimi animale, fară prăjeli, fară alcool, fară aditivi de gust sau culoare, etc. O dietă cu adaos de proteină vegetală de înaltă calitate biologică, reprezentat de polen si extracte de alge( spirulină). 
        Un remediu mai nou dar mult folosit în tratamentul hepatitelor cronice C este interferonul. Acesta este un produs de sinteză care poate avea efecte secundare destul de mari în unele situatii. O alternativă bună, care poate fi folosită de la început sunt plantele care stimulează secretia internă de interferon. Interferonul este o proteină sintetizată în organism, având proprietăţi antivirale, antiproliferative şi imunomodulatoare. În organism interferonul este sintetizat în mai multe ţesuturi, existând diferite tipuri de interferon, cele mai cunoscute fiind: α (produs de monocite), β (produs de fibroblaşti), γ (produs de limfocitele T) etc. Interferonul are rol în apărarea organismului atât împotriva infecţiilor (bacteriene, virale, antiaparazitare) cât şi a cancerului, fiind utilizat în tratamentul hepatitelor cu virus B, C şi D, leucemiei şi tumorilor maligne. 
        

        Cea mai folostă plantă este Armurariul(Silybum marianum), putem afirma chiar că armurariul este planta “numărul unu” pentru ficat. Silimarima, complexul vegetal principal continut în armurariu este folosit cel mai mult în scopul sustinerii functei hepatice, atăt de medicina naturistă căt si de cea clasică. Armurariul este regenerant al celulelor hepatice, hepatoprotector şi antihepatotoxic, hipocolesterolemiant, elimină efectele supradozării unor medicamente sau ale intoxicaţiilor cu substanţe chimice, alcool, ciuperci, protejază împotriva efectelor adverse ale chimioterapicelor, are actiune antitumorală, antiproliferativă, neurotrofică, neuroprotectoare, antioxidantă Armurariul se foloseşte de peste 2000 de ani tratarea ficatului şi vezicii biliare.
       

        Astragalus (Astragalus membranaceus) este o plantă utilizată de aproximativ 3000 mii de ani în medicina tradiţională chineză pentru stimularea sistemului imunitar. Are acţiune imunostimulentă, antivirală, antiinflamatoare, antifibrozantă şi anticirotică. Studii clinice efectuate pe această plantă au arătat că, astragalus determină stimularea secreţiei de interferon, creşterea numărului de limfocite T, a macrofagelor, a imunoglobulinelor A, G şi M, a interleukinei-6, a celulelor NK (natural killer) şi a TNF (factorului de necroză tumorală). El este folosit ca adjuvant în hepatitele virale B şi C şi în alte afecţiuni în care răspunsul imunitar este scăzut cum ar fi virozele respiratorii recidivante, infecţiile cu papiloma virus, herpes virus, zona Zoster, meningitele virale. 
       

        Schisandra (Schisandra chinensis) este o plantă care este aleasă printre primele în medicina tradiţională chineză pentru cazurilor de hepatită virală. Are acţiune hepatoprotectoare, antihepatotoxică, antivirală şi antioxidantă, reduce necroza hepatică si normalizează nivelul transaminazelor
       

        Agaricus (Agaricus blazei) face parte din clasa Basidiomycetes fiind o ciupercă originară din Brazilia. Agaricus este cultivat pe scară largă în Japonia, unde a primit denumirea ''Himematsutake'', aceasta înseamnă „printesa matsutake”, denumire care este în acord cu proprietătile puternic imunostimulente şi antitumorale ale acesteia. În compoziţia sa au fost identificate substanţe bioactive cu acţiune puternic imunostimulentă (stimulează secreţia de interferon, TNF-α, interleukină IL-8, limfocite B, celule natural killer, celule T supresoare şi macrofage), antitumorală (produce apoptoza celulelor tumorale şi inhibă angiogeneza), antimutagenă, antivirală.
       

        Ganoderma (Ganoderma lucidum). este o ciupercă din clasa Basidiomycetes, care conţine substanţe bioactive cu acţiune imunomodulatoare, antivirală (prin stimularea producerii de interferon), hepatoprotectoare, antitumorală (induce apoptoza celulelor tumorale şi inhibă angiogeneza) şi radioprotectoare. Ea este considerată un ''elixir al nemuririi'' în medicina tradiţională chineză, pentru că i-a fost dovedită are capacitatea de a creşte longevitatea şi de a vindeca numeroase boli. În China este utilizată de peste 4000 de ani, în cazul tumorilor cu diverse localizări, tulburărilor hepatice, hipertensiunii arteriale, ca stimulent al circulaţiei periferice şi cerebrale, analgezică, hipolipemiantă, antioxidantă.
       

         Noni (Morinda citrifolia), originar din sud-estul Asiei, este un copac mereu verde care creşte în regiunile de coastă şi în zonele de pădure. Si noni are substante active care stimulează secretia de: interferon-γ, factor de necroză tumorală α, interleukine, ceea ce îl face un remediu antiviral si imunostimulent foarte bun. Totodată are actiune depurativă, vitaminizantă si remineralizantă necesară pentru stimularea functiei ficatului.
        

        Nu putem incheia acestă prezentare a tratmentului natural al afectiunilor hepatice fară a mentiona impotanta adoptării unui program de viată ordonat, care să imbine armonios activitatea moderată cu odihna. Vă recomand să stati cât mai mult în aer liber si curat, să respirati profund, să mergeti pe jos în pas lejer, să vă bucurati de frumusetile naturii.

|
 

Comentarii

Nu exista nici un comentariu


 

Adauga un comentariu

Nume*


Email* (nu va aparea pe site)


Comentariu*


Introduceti codul din imagine*

captcha_img reload image

(campurile marcate cu * sunt obligatorii)